*sunteti suparati si n-aveti chef de nimic..
Laptopul sade si el lenes cuibarit in brate, sade acolo pana se simte caldut...de la tv se aud note muzicale suprapuse cu sunete de la vecini intr-o insiruire haotica si absurda. Uneori suntem niste mici radare, emitem unde care se intorc cu un feedback sau nu se mai intorc. Uneori uitam ca avem radare si preferam sa ne cadorisim cu cate un cucui when hitting the brick wall. Uneori fugim de noi, insa asa scapam doar de ceva timp si bani, ca atunci cand punem capul pe perna, degetul pe mouse si privirea in display-ul telefonului, tot noi cu noi ne trezim. Poate mai linistiti, mai obositi, dar n-am lasat niciun traseu de firimituri, ca in Hansel si Gretel, care sa ne usureze ranita ce o caram dupa noi, day by day.
**Presupunand ca sunteti suparati si n-aveti chef de nimic, ce faceti? io as bea un guiness, doar unul:)
