vineri, 26 septembrie 2008

Elementary, my dear Watson!


E inutil sa incep cu blabla-ul despre natie si stereotipuri, despre lipsa cuv. "multumesc" din vocab, despre zambetul inexistent si etc, si etc.. Nu o voi face. De ce? pentru ca asa cum se vede, unii mai sunt si campioni la smiorcait:))

Ceva insa ma deranjeaza, imi zgarie retina si imi crapa sinapsele mai rau ca sunetul de polistiren expandat (mda...ca daca zic scartaitoare deja imi simt urechile invadate de placere).. oare ce sa fie? Cumva lipsa acuta de bun simt bine camuflata sub libertatea de expresie sau de actiune? Nesimtirea pare a fi cea mai puternica esenta.. nesimtirea e atemporala. Nu trece cu un diazepam, nu iese la spalatul cu Ariel, rezista la antibiotice. S-au gasit vreodata fosile de nesimtire? Nu! si daca s-ar gasi pe cine ar interesa, atata vreme cat este pretutindeni? nesimtirea de ieri si de azi...

Totusi hai sa fim eufemistici un pic:) ne prinde bine:) esti lipsit de tact=spui adevarul, lasi prapad in urma ta = esti un spirit liber, dai flash-uri de-aiurea=ai skill, ailalti sunt prosti. Perfect! Iata ce echilibru natural..

Lista e lunga, mucurile de tigara sunt pretutindeni, locurile de parcare pt handicapati sunt mereu ocupate, chelnerii sunt on the run, ambalajele se arunca pe geam...Why bother? astea deja au devenit facts of life, realitati sociale. Dar ce te faci cand esti pus nas in nas cu propria-ti realitate sociala, cand te simti jignit si incerci sa iei o atitudine, dar incerci sa o faci cu tact pentru ca ti-e jena, pt ca nu accepti realitatea abia produsa?.. Deja sangele iti inunda creierul ducandu-ti dracusorii in voiaj pe gondole.. Curentul e mare! Toti se grabesc!...se indreapta sa celebreze moartea bunului simt:D
Pledoaria asta fuge ca dracu de tamaie de ipocrit, de aceea nu ma avant in exemple. Problema mea e nesimtirea fondata pe argument. De fapt, nu argumentul e baza, dar este scos imediat din buzunar sa minimalizeze raul produs. Arunci pachetul de tigari pe jos si spui ca nu-i nimic, ca oricum platesti taxe de salubritate si doar nu dai banii aceia degeaba. Ca parchezi de incurci tot traficul si tot tu esti cu capsa pusa ca celalalt nu consimte sa i se ridice inima in gat in timp ce incearca sa treaca si sa nu-si zgarie masina. Lasi plodul sa alerge liber prin restaurant si sa zbiere si sa urle, dar n-are nimic, copilul are personalitate.. si cate si mai cate...si cate n-oi face si io ivoluntar.. Raman totusi la ideea ca una e sa fii fortat de imprejurari sau sa o faci par hazard si alta e sa iti cauti argumente, sa intaresti o atitudine...

N-ar fi dragut ca peste ani sa mergem la Antipa, sa ne uitam la un borcan plin de formol, apoi sa ne chioram la o eticheta si sa deslusim: N...e...sim...ti..re..a! da! Nesimtirea! Chiar ea facandu-si somnul de veci in borcanelul plin de formol delicios.. da! da!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu